Poluarea aerului

POLUAREA AERULUI

 Prezentare Generală

  1. Introducere: Orice modificare fizică, biologică sau chimică în atmosferă poate fi denumită poluare a aerului și apare atunci când orice gaz nociv, praf sau fum intră în atmosferă și afectează plantele, animalele și oamenii.
  1. Cauzele poluării aerului:
  1. Arderea combustibililor fosili precum cărbune, benzină, motorină sau gaz cu scopul de a produce energie electrică sau de a facilita transportul. Emisiile de monoxid de carbon la un nivel înalt indică cât de mult combustibil este ars. Inhalarea aerului poluat cu aceste substanțe duce la scăderea abilitații inimii de a pompa suficient oxigen și poate provoca boli respiratorii.
  2. Emisiile industriale: toate activitățile industriale ce folosesc ca sursă primară de energie lemn sau cărbune emit în atmosfera poluanți precum dioxid de azot, dioxid de sulf și monoxid de carbon. Poluarea industrială poate avea efecte negative asupra sănătății cum ar fi iritarea ochilor și al gâtului, probleme respiratorii și poate ajunge chiar și la boli cronice.
  • Incendiile de vegetație sunt și ele o cauza a poluării, acestea pot fi naturale sau declanșate de om. Fumul degajat împreuna cu polenul și alte substanțe chimice poate produce un nor de fum ce poate provoca dificultăți respiratorii localnicilor din zona afectată.
  • Industria transportului. Noxele emise de un vehicul sunt la fel de dăunătoare că fumatul a zece țigări pe zi. O mașina produce monoxid de carbon, hidrocarburi și oxid de azot. Deasupra orașelor mari se pot observă găuri în stratul de ozon, ceea ce duce la fenomene meteorologice extreme.

5) Activitățile agricole au avut un impact serios în degradarea calității aerului de-a lungul timpului. Pesticidele și fertilizatorii sunt principalele surse de poluare ale aerului din jur. O parte din acestea ajung în aer și poluează atmosfera, iar cealaltă parte poluează solul.

III. Tipuri de poluanți

1)Particulele în suspensie sunt alcătuite dintr-un mix de particule solide și lichide cum ar fi carbonul, chimicale organice complexe, sulfați, nitrați și particule de apă. Acestea diferă în dimensiuni, unele fiind mai mari precum praful, nisipul sau fumul și se pot observă cu ochiul liber. Cele mai dăunătoare sunt cele ce nu pot fi văzute, iar acestea sunt catalogate că PM10 și PM2.5. PM10 se referă la particulele ce au un diametru mai mic de 10 microni, iar PM2.5 la cele ce au un diametru mai mic de 2,5 microni, ele pot fi cauzate de factori umani sau naturali.Cele cauzate de om provin din activitățile industriale, de construcție, din arderea combustibililor fosili și din frecarea componentelor precum frâne sau cauciucuri. În mod natural ele pot fi produse de vulcani, valuri, polen și mișcări ale solului. Acestea au un impact negativ asupra sănătății, iar dimensiunea lor determina zona afectată.Particulele mari rămân în nas sau gură, pe când particulele PM10 și PM2.5 pot ajunge în căile respiratorii sau chiar în plămâni. Particulele în suspensie irită nasul și gâtul și pot fi asociate cu boli severe cum ar fi astm, bronșita și boli cardiace.

Smog în Istanbul

2)Dioxidul de azot (NO2) este un poluant sub formă de gaz și este un factor major în poluarea aerului din zonele urbane. Acesta este produs de om prin utilizarea vehiculelor, stațiilor de alimentare și prin încălzirea cu centrale termice. Dioxidul de azot poate afecta sănătatea umană prin inflamarea cailor respiratorii și provocând simptome precum tușitul și dificultăți respiratorii.

Poluarea aerului, Raportul Agenției pentru Protecția Mediului Sibiu, 2021, figura 1.1.2.1

3) Ozonul (O3) este un gaz compus din trei atomi de oxigen, el are un rol benefic în partea superioară a atmosferei creând o barieră ce absoarbe razele ultraviolete dăunătoare, dar un rol toxic în aerul respirat. Acesta se creează la nivelul solului prin reacția chimică dintre razele soarelui, gazele organice și oxizii de azot emiși de mașini, centrale termice și chimice. Nivelul de poluare cu ozon este crescut în perioada primăverii și a verii și scăzută în perioada iernii. Acesta poate irită căile respiratorii, iar în cantități mari poate crea disconfort respirator și reducerea capacității pulmonare. Cele mai afectate sunt persoanele cu astm, fiind nevoite să folosească mai des inhalatorul.

4)Dioxidul de sulf (SO2) este un gaz incolor cu un miros înțepător și sufocant, el fiind produs prin arderea combustibililor ce conțin sulf precum cărbune și petrol. Cea mai mare cantitate de dioxid de sulf este emisă de centralele electrice ce folosesc combustibili fosili, rafinăriile de petrol și producătorii de ciment.Acesta poate călători distanțe lungi și contribuie la formarea ozonului. SO2 provoacă ploile acide, care conțin acid sulfuric, cu efecte dezastruoase asupra vegetației, deci și asupra rezervelor noastre de hrană și oxigen. Dioxidul de sulf poate irită nasul, gâtul și plămânii și poate cauza tușe, îngustarea cailor aeriene și reducerea capacității pulmonare, accentuează boli precum astmul și poate duce la infecții pulmonare.

5) Dioxidul de carbon ( CO2) se formează în cantități mari în toate procesele de ardere a combustibililor. O parte din CO2 format este consumat de plante în procesul de fotosinteză, dar mai mult de jumătate rămâne în atmosferă, generând asa numitul efect de seră. CO2 acționează ca un filtru într-un singur sens (ca și sticla folosită la construirea serelor): permite razelor solare sa intre în atmosferă, dar apoi împiedică trecerea în sens invers a radiațiilor infraroșii (calde) emise de Pământ; are loc astfel o încălzire generală a planetei. In ritmul actual, pană la mijlocul acestui secol se va dubla cantitatea de CO2 din atmosferă, ceea ce va avea ca efect creșterea temperaturii medii terestre cu 2-6 ℃.

Această modificare climatică va produce:

– creșterea nivelului apei mărilor și oceanelor prin topirea ghețarilor polari (inundații);

– creșterea frecventei și a intensității atât a furtunilor cat și a perioadelor secetoase.

  • Freonii (cloroflourocarburi) afectează stratul de ozon cu rol în filtrarea și retinerea radiațiilor UV, dăunătoare vieții pe Terra. Diclorodifluorometanul ( CCl2F2)-freon 12-este folosit în instalațiile de aer condiționat și, pană nu demult, ca agent de propulsie pentru spray-uri. Deși din punct de vedere chimic este inactiv pe Pământ, în atmosfera declanșează, sub acțiunea radiațiilor UV, un proces de distrugere a stratului protector de ozon ( O3 ) al Terrei.

IV. Efectele poluării

Poluarea aerului afectează toate formele de viată de pe planetă. Această este dăunătoare pentru sănătatea noastră și a mediului înconjurător, reduce vizibilitatea, blochează razele solare și cauzează ploi acide. Conform WHO, aproximativ 7 milioane de oameni mor anual din cauza poluării aerului.

  1. Probleme respiratorii și cardio-respiratorii. Studiile au demonstrat ca locuitorii din zone cu cantități mari de poluanți atmosferici în compoziția aerului sunt predispuși la afecțiuni precum pneumonie sau astm, pe lângă multe altele.

Sursa date: DSP Sibiu, Tabel 1.2.1.1, Raportul Agenției pentru Protecția Mediului Sibiu, 2021

  • Încălzirea globala – temperaturile ridicate la nivel mondial, creșterea nivelului mării și topirea ghețarilor sunt semnale alarmante care ne transmit că, dacă nu se iau masuri urgente de oprire a poluării aerului, mediul înconjurător va suferi ireversibil.

3.Ploile acide – gazele care pătrund în atmosferă, precum oxizii de azot și oxizii de sulf, se amestecă in atmosferă cu picăturile de apă, rezultând ploile acide, cu efecte dăunătoare asupra solului și plantelor.

4.Eutrofizarea apei – eutrofizarea se produce atunci când o cantitate mare de azot se depune pe suprafața marilor favorizând creșterea unor alge ce afectează în mod negativ flora și fauna subacvatică. Algele verzi care sunt prezente pe lacuri și iazuri apar din cauza prezentei azotului în aer, peste o anumită cantitate limită.

5.Efectul poluării asupra animalelor sălbatice – la fel ca și oamenii, animalele se confruntă cu efectele devastatoare ale poluării atmosferei. Substanțele chimice prezente în aer pot determina speciile sălbatice de animale să-și schimbe habitatul, pot cauza îmbolnăviri în rândul animalelor și chiar determina moartea lor în anumite circumstanțe.

6.Subtierea stratului de ozon – ozonul există în stratosfera Pământului și protejează planeta de razele ultraviolete (UV) dăunătoare. Prezența clorofluorocarburilor și hidroclorofluorocarburilor în atmosfera cauzează o subțiere accentuată a stratului de ozon. Pe măsura ce stratul de ozon se subțiază apar dezechilibre majore  în urma pătrunderii unei cantități mult mai mari de raze UV în atmosfera, cu efecte dintre cele mai grave asupra sănătății umane, chiar și pe termen scurt.

V. Modalități de combatere

Pentru a îmbunătăți calitatea aerului și pentru a reduce problema încălzirii globale sunt necesare schimbări la nivel național și global, dar acțiunile la nivel individual sunt și ele importante.

– diminuarea emisiilor de gaze din instalațiile industriale;

– diminuarea emisiilor de CO2 prin decarbonizare, găsirea unor “surse verzi” de energie, construirea de autovehicule pe baza de H2 sau electrice;

– utilizarea catalizatorilor pentru gazele de eșapament din autovehiculele clasice;

– folosirea ca agenți de propulsie a unor gaze nepoluante;

– plantarea arborilor și amenajarea altor spatii verzi pentru regenerarea resurselor de oxigen necesare vieții;

– reciclarea în vederea protejării resurselor naturale ale Terrei;

– folosirea responsabilă a autovehiculelor și utilizarea unui transport sustenabil;

Conform ultimului raport al Agenției de mediu din Sibiu calitatea aerului în Sibiu în anul 2021 a fost comparabilă cu cea din anii precedenți, fără schimbări majore.

Conform celui mai recent studiu efectuat de Agenția Europeană de Mediu în 2023 Sibiul este pe locul 3 în clasamentul orașelor din România în privința calității aerului, după Galați și Oradea.